Comuna are traditie in domeniul educatiei, deoarece un mare numar de elevi s-au ridicat la performanta, care fac cinste prin profesiile lor:

• profesori,
• doctori,
• ingineri,
• juristi sau prefect,
• primar si nu in ultimul rand,
• fermieri si patroni.

    Scolile generale din localitatile:

• Ceanu Mare,
• Boldut,
• Boian
• Iacobeni,
• Dosu Napului,

    fac eforturi considerabile de a mentine numarul de elevi si clasele, care sa duca inainte cursul eruditiei locale, deoarece un numar destul de mare de cadre didactice tinere, platesc un pret pe seama profesiei lor de dascali.
    Se poate spera, ca in timpul urmator, la sate sa avem organizate, diferite forme de invatamant, sau calificare, asa cum s-a intamplat, si in cazul fermierilor, care au fost calificati la cursurile de 6 luni, in comuna Ceanu Mare, prin specialistii din Dir. Agric. Cluj. 
    Desigur ca economia va pres ape autoritaile locale si pe clasa politica, sa decida mai judicious, care pot fi orientarile si prioritatile avute in vedere, la alegerea unor profesii care sa fie orientate inspre zona rurala, asa incat sa se intreprinda masuri de aplatizare a diferentelor dintre viata de la oras si sate. 
    Asistam totusi la reintoarcerea multor familii: din orase la sat, ba chiar printre cei plecati inafara la munca in strainatate, se reintorc in tara si incorpesc o mica afacere, o gospodarie sau, se angajeaza in proiecte de anvergura.
    Daca lucrurile se vor aseza pe un fagas economic si social bun, chiar si politica demografica si sociala, vor suferi mari schimbari, si familiile vor reveni in masca lor fireasca, avand copii si fiind necesare Scolile Generale, cat si fostul ciclu de X-clase primare, care a functionat si in comuna Ceanu Mare, pana prin anii-1996.

.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 - LEGEA INVATAMANTULUI
(actualizata pana la data de 25 iunie 2003)
Emitent: PARLAMENTUL
Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 10
decembrie 1999. Aceasta este forma actualizata pana la data de 25 iunie 2003, cu
modificarile si completarile aduse de:

• ORDONANTA DE URGENTA nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995;
• LEGEA nr. 151/1999;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 30 din 14 aprilie 2000 respinsa de
• LEGEA nr. 113 din 14 martie 2002;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 206 din 15 noiembrie 2000;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 295 din 30 decembrie 2000;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 2 din 4 ianuarie 2001;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 32 din 26 februarie 2001;
• LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001;
• LEGEA nr. 159 din 7 aprilie 2001;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 123 din 8 octombrie 2001;
• LEGEA nr. 713 din 3 decembrie 2001;
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 184 din 20 decembrie 2001;
• LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002; LEGEA nr. 520 din 17 iulie 2002;
• LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003.

TITLUL I
DISPOZITII GENERALE
ART. 1 Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant.
ART. 2 In Romania invatamantul constituie prioritate nationala.
ART. 3(1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, si contribuie la pastrarea identitatii nationale.
(2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.
ART. 4(1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane prin:
a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;
b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a  respectului pentru natura si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara  si practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.
(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric  si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de  instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si de practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.
ART. 5(1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele  de invatamant, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in beneficiul individului si al intregii societati.
(3) Statul promoveaza principiile educatiei permanente.
ART. 6 Invatamantul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani.
ART. 7(1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si direct de catre agenti economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii si studentii care obtin rezultate foarte bune la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia scolilor care au numai clasele I-IV.
ART. 8(1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. Acesta se desfasoara, in conditiile prezentei legi, si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulatie internationala.
(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.
(3) Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul necesar de ore si, totodata, se vor asigura conditiile care sa permita insusirea limbii oficiale de stat.
(4) Atat in invatamantul de stat, cat si in cel particular documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei nationale, se intocmesc in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare.
(5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii.
ART. 9(1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.
(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului organizarea unui invatamant teologic specific pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii invatamanului gimnazial sau liceal, dupa caz, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Infiintarea si functionarea acestui invatamant se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a infiinta si administra propriile unitati si institutii de invatamant particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific invatamantului preuniversitar teologic se elaboreaza de catre cultul respectiv, se avizeaza de Secretariatul de Stat pentru Culte si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Curriculumul invatamantului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decat cel teologic, se elaboreaza si se
aproba conform legii. Pentru invatamantul superior curriculumul se elaboreaza si se aproba potrivit legii.
ART. 10(1) Reteaua unitatilor invatamantului de stat este organizata si aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in colaborare si cu sprijinul administratiei publice locale, in concordanta cu dinamica demografica si cu necesitatile de formare profesionala, actuale si de perspectiva. Reteaua institutiilor invatamantului de stat este organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului conform legii.
(2) Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati scolare in conditiile legii.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate aproba organizarea de unitati si institutii de invatamant in care predarea sa se faca in limbi de circulatie internationala, in conditiile prezentei legi. In aceste scoli Limba si literatura romana, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau si se examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate aproba organizarea de unitati de invatamant sau de clase constituite din elevi capabili de performante.
(5) In conditiile prezentei legi se pot organiza unitati de invatamant cu predarea in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine invatamantul in limba materna in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.
ART. 11(1) Invatamantul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si in spatiile de invatamant se interzic crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.
(3) In invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4) In spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamant, in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor sunt interzise activitatile care incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.
ART. 12(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pe baza consultarii celorlalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de invatamant.
(2) Organizarea si continutul invatamantului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de invatamant create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintilor sau a tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, consultand factorii interesati in organizarea unor forme si tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea curriculumului: planuri de invatamant, programe si manuale scolare pentru invatamantul preuniversitar. In invatamantul superior curriculumul se stabileste conform autonomiei universitare si standardelor nationale.
ART. 13 Autonomia universitara este garantata.
ART. 14(1) In sistemul national de invatamant, de stat si particular, pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, conform legii.
(2) Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, potrivit legii.

TITLUL II
SISTEMUL NATIONAL DE INVATAMANT
CAP. 1
DISPOZITII COMUNE
ART. 15 (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant  de stat si particulare.
(3) Privatizarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de stat este interzisa.
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale.
(5) Sistemul national de invatamant cuprinde urmatoarele niveluri:
a) invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru
scoala;
b) invatamant primar: clasele I-IV;
c) invatamant secundar, care cuprinde:
1. invatamant secundar inferior, organizat in doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII, si ciclul inferior al liceului sau scoala de arte si meserii, clasele IX-X;
2. invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare;
d) invatamant postliceal;
e) invatamant superior: invatamant universitar si invatamant postuniversitar.
(6) Sistemul national de invatamant cuprinde si educatia permanenta.
(7) Invatamantul prescolar, primar, secundar si postliceal constituie  invatamantul preuniversitar. Ciclul inferior si ciclul superior al liceului constituie invatamantul liceal. Scoala de arte si meserii si anul de completare constituie
invatamantul profesional.
(8) Invatamantul primar si secundar inferior constituie invatamantul obligatoriu.
(9) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu respectarea autonomiei universitare.
(10) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat si, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu scolarizare la domiciliu.
(11) Invatamantul obligatoriu este invatamant de zi. In mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei,
invatamantul obligatoriu se poate organiza si in alte forme de invatamant, conform alin.
(8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(12) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.
(13) In raport cu conditiile existente pot functiona, sub conducere unica, unitati de invatamant in care se organizeaza mai multe niveluri/cicluri de invatamant.
(14) In cadrul sistemului national de invatamant, sub coordonarea si controlul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului se pot infiinta si pot functiona, conform legii, structuri de invatamant organizate prin cooperare intre unitati si institutii din tara si din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
ART. 16(1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. In invatamantul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitara.
(2) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar sau universitar.
ART. 17(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, inspectoratele scolare si autoritatile administratiei publice locale asigura conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate, copiilor din grupa mare, pregatitoare pentru scoala, si elevilor din invatamantul obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere si al altor persoane juridice sau fizice.
(3) La cererea parintilor si in functie de resursele locale existente, unitatile de invatamant pot organiza cu elevii, dupa orele de curs, activitati educative si de invatare sub supravegherea personalului didactic si/sau didactic auxiliar.

CAP. 2
INVATAMANTUL PRESCOLAR
ART. 18(1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-6/7 ani, in gradinite cu program normal, prelungit si saptamanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice pot infiinta si finanta gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in conditiile legii.
ART. 19(1) Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si cel primar se generalizeaza grupa mare, pregatitoare pentru scoala.
(2) Administratia locala si inspectoratul scolar vor asigura resursele umane, materiale si financiare, necesare cuprinderii copiilor de varsta 5-6/7 ani in grupa mare, pregatitoare pentru scoala.

CAP. 3
INVATAMANTUL PRIMAR
ART. 20(1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-IV, I-VIII, I-X sau I-XII/XIII.
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.
(3) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(4) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, inscrierea  in clasa I a copiilor care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar va fi amanata cu un an.
(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate aproba organizarea de cursuri de pregatire in vederea promovarii claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit invatamantul primar pana la varsta de 14 ani.

CAP. 4
INVATAMANTUL SECUNDAR
Sectiunea 1
CICLUL GIMNAZIAL
ART. 21 Ciclul gimnazial se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-VIII, V-VIII, V-X, I-X, I-XII/XIII sau V-XII/XIII.
ART. 22(1) Accesul absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte si meserii se realizeaza prin procedura de selectie si repartizare, reglementata conform metodologiei Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, care se da publicitatii pana la inceputul anului scolar.
(2) Procedura de selectie si repartizare se bazeaza pe rezultatele evaluarii competentelor dobandite in cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizeaza conform standardelor nationale de evaluare.

Sectiunea a 2-a
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
ART. 23(1) Ciclul inferior al liceului se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea inspectoratelor scolare, cu consultarea altor factori interesati si ca rezultat al evaluarii institutionale realizate de Comisia Nationala de Evaluare Institutionala. Reteaua, numarul de locuri si de clase se aproba anual, in functie de
cerintele locale si nationale, si se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Invatamantul liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta, poate functiona, in conditiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
(4) Absolventii ciclului inferior al liceului dobandesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
ART. 24(1) Invatamantul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele filiere si profiluri:
a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului;
c) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
d) abrogata.
(2) Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, clase cu specializari mai restranse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
(3) Durata studiilor in invatamantul liceal poate fi, dupa caz, de 4 sau de 5 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate restructura profilurile si specializarile in raport cu dinamica profesiilor si a ocupatiilor de pe piata fortei de munca.

Sectiunea a 21-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
ART. 25(1) Trecerea din ciclul inferior in ciclul superior al liceului este reglementata prin metodologia Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, care se da publicitatii la inceputul anului scolar precedent admiterii.
(2) Ciclul superior al liceului se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
(3) Inscrierea in ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face in primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, daca la data inceperii anului scolar elevul nu a depasit varsta de 18 ani.
(4) Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusa si la distanta, poate functiona, in conditiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
(5) Ciclul superior al liceului functioneaza cu filierele, profilurile si specializarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, in raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor si ocupatiilor de pe piata fortei de munca.
(6) In functie de filiera, de profil si de specializare, durata studiilor in cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
ART. 26(1) Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, dreptul de
sustinere a examenului national de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
(2) Absolventii ciclului superior al liceului dobandesc si portofoliul personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
(3) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate in functie de filiera si de profil.
A. Probele comune sunt:
a) limba si literatura romana, scris si oral;
b) una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu;
c) limba materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a  minoritatilor nationale; limba si literatura intr-o limba de circulatie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.
B. Probele de examen diferentiate in functie de filiera, profil, specializare si de  optiunea elevului sunt:
Filiera teoretica:
a) Profil umanist:
1. istorie sau geografie;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
sustinute anterior.
b) Profil real:
1. matematica;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
sustinute anterior.
Filiera tehnologica:
a) matematica, pentru toate profilurile si specializarile;
b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", in functie de specializarea aleasa de elev;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
Filiera vocationala:
a) istorie sau geografie ori o disciplina socioumana, respectiv matematica sau stiinte, infunctie de profil;
b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului si specializarii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si ministerele interesate;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
(5) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializari, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, absolventii ciclului superior al liceului pot sustine un examen de certificare sau, dupa caz, de atestare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, in conditiile legii.
(6) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin si promoveaza examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale dobandesc certificat de calificare profesionala nivel 3, respectiv atestat de competente profesionale.
(7) Lista cuprinzand probele de examen, continutul programelor de examen si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat si a examenului de certificare, respectiv de atestare a competentelor profesionale, se stabileste prin metodologii elaborate si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si se da publicitatii pana la data inceperii anului scolar precedent examenelor.
(8) La intocmirea listei cuprinzand probele de examen si la stabilirea  continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate si institutiile de invatamant superior.
(9) In cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate si portofoliul personal pentru educatie permanenta, completat la zi.
ART. 27(1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii stabilite de  inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului dintre cadrele didactice universitare de predare, avand titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an solar se organizeaza doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decat cele in care se  sustine bacalaureatul.
(4) Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamant in care se desfasoara examenul de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(5) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si examenul de certificare, respectiv atestare a competentelor profesionale, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(6) Examenul national de bacalaureat se considera promovat daca au fost promovate toate probele. In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, probele promovate sunt recunoscute, la cerere, in sesiunile ulterioare.
ART. 28(1) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesionala si, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10  primesc diploma de merit.

Sectiunea a 3-a
INVATAMANTUL DIN SCOLILE DE ARTE SI MESERII
ART. 29(1) In scolile de arte si meserii se organizeaza invatamant pentru profesionalizare, in scopul calificarii de nivel 1 pe domenii ocupationale.
(2) Scolile de arte si meserii pot functiona independent sau in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
ART. 30(1) Reteaua de stat a scolilor de arte si meserii este organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Reteaua de stat a scolilor de arte si meserii, meseriile si calificarile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare se elaboreaza si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea factorilor interesati, pe baza standardelor de pregatire profesionala si, dupa caz, a standardelor ocupationale.
ART. 31 Abrogat.
ART. 32(1) Unitatile de invatamant pot organiza, la cererea factorilor interesati, pe baza de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionala, cu respectarea standardelor ocupationale, precum si alte servicii educationale.
(2) Agentii economici care asigura, dupa caz, pe baza de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de instruire practica a elevilor, dotarea spatiilor de instruire, locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotarare a Guvernului.
ART. 33 Abrogat.
ART. 34(1) Absolventii scolilor de arte si meserii dobandesc certificat de absolvire si portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
(2) Absolventii care sustin si promoveaza examenul de certificare a competentelor profesionale dobandesc si certificat de calificare profesionala nivel 1.
(3) Sistemul de certificare a nivelului de calificare si a competentelor profesionale dobandite in cadrul invatamantului preuniversitar se organizeaza pe baza reglementarilor comune ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 35 Organizarea invatamantului din scolile de arte si meserii si a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin metodologii specifice.

Sectiunea a 4-a
ANUL DE COMPLETARE
ART. 36(1) Absolventii scolilor de arte si meserii cu certificat de absolvire si cu certificat de calificare profesionala nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor in invatamantul secundar superior, in conditiile prezentei legi.
(2) Pentru a avea acces in ciclul superior al liceului, absolventii prevazuti la  alin. (1) trebuie sa urmeze si sa absolveasca, in conditiile legii, anul de completare.
(3) Absolventii anului de completare dobandesc certificat de absolvire, portofoliul personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
(4) Absolventii anului de completare care sustin si promoveaza examenul de certificare a competentelor profesionale dobandesc si certificat de calificare profesionala nivel 2.
(5) Absolventii anului de completare cu certificat de calificare profesionala  nivel 2 si certificat de absolvire pot continua studiile in ciclul superior al liceului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si date publicitatii cu un an inainte de inceputul anului scolar.
(6) Reteaua unitatilor de invatamant de stat care scolarizeaza elevi in anul de completare este organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea factorilor interesati.
(7) Reteaua unitatilor de invatamant de stat care scolarizeaza elevi in anul de completare, meseriile si calificarile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(8) Organizarea invatamantului din anul de completare si a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin metodologii specifice.

CAP. 5
INVATAMANTUL DE ARTA SI INVATAMANTUL SPORTIV
ART. 37(1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea inspectoratelor scolare.
ART. 38 In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
e) abrogata;
f) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
ART. 39 Absolventii invatamantului de arta si ai invatamantului sportiv beneficiaza de drepturile prevazute la art. 23 alin. (4) si la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) si (9).
ART. 40(1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si Cultelor si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

CAP. 6
INVATAMANTUL PENTRU COPII SI TINERI
CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE
ART. 41(1) Invatamantul special se organizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Invatamantul special primar si secundar inferior este obligatoriu si are durata, dupa caz, de 10 sau 11 ani.
ART. 42(1) Invatamantul special este gratuit.
(2) Invatamantul special este organizat ca invatamant de zi. In cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.
ART. 43 Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
ART. 44 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale si metodologii didactice alternative, elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
ART. 45(1) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre  invatamantul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal, diferentiat dupa tipul si gradul handicapului.
ART. 46 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

CAP. 7
UNITATI CONEXE ALE INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
ART. 47(1) La nivelul invatamantului prescolar, primar si gimnazial, pe langa unele unitati de invatamant reprezentative in zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori logopezi, avand calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au si obligatia sa indrume educatoarele, invatatorii si institutorii in metodica dezvoltarii si corectarii limbajului celor care prezinta tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare respective.
ART. 48 (1) Protectia copilului aflat in dificultate este realizata conform legii.
(2) Stabilirea continuturilor educative ale activitatilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregatirea si perfectionarea personalului responsabil cu instructia si educatia in cadrul centrelor de plasament si de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, sunt de competenta Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
ART. 49(1) In judete si in municipiul Bucuresti functioneaza centre sau cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura si activitatea de orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului educatiei nationale.
ART. 50(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

CAP. 8
INVATAMANTUL POSTLICEAL
ART. 51(1) Invatamantul postliceal de stat se organizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la propunerea factorilor interesati.
(3) Scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant este finantata de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.
ART. 52(1) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal, in conditiile alin. (1), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.
(3) Numarul de locuri pentru invatamantul postliceal de stat se stabileste in conditiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul scolar si se comunica Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
ART. 53(1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin metodologie specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesati.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat de competente profesionale.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catre absolventi.
ART. 54 Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la invatamantul postliceal.

CAP. 9
INVATAMANTUL SUPERIOR
ART. 55 (1) Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant: universitati, institute, academii de studii si scoli de studii postuniversitare.
(2) Misiunea institutiilor de invatamant superior este de invatamant si de  cercetare sau numai de invatamant.
ART. 56(1) Infiintarea institutiilor de invatamant superior se face prin lege, in baza  procedurilor prevazute de Legea nr. 88/1993.
(2) Infiintarea si functionarea facultatilor, a colegiilor si specializarilor universitare se fac potrivit legii.
(3) Infiintarea departamentelor universitare se aproba de senatele universitare.
(4) Infiintarea departamentelor universitare pentru pregatirea personalului didactic se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea senatelor universitare.

Sectiunea 1
ORGANIZAREA INVATAMANTULUI UNIVERSITAR
ART. 57 Invatamantul universitar are caracter deschis si se organizeaza sub forma de:
a) invatamant universitar de scurta durata;
b) invatamant universitar de lunga durata.
ART. 58(1) Invatamantul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, si cu taxa, conform legii.
(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depasirea  duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Cuantumul taxelor si scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele  universitare.
ART. 59(1) Pot participa la admiterea in invatamantul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Admiterea se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut in unul din  ultimii 2 ani de studii distinctii la olimpiade scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in invatamantul universitar fara sustinerea admiterii.
(3) Absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut, in cel putin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade scolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel national sau pe grupe de tari, pot fi admisi in invatamantul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4) In invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si cifrele  de scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar.
(5) Abrogat.
ART. 60(1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu recventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul universitar seral si in cel cu frecventa redusa este mai mare cu un an decat cea prevazuta pentru invatamantul de zi. Durata studiilor in invatamantul universitar la distanta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, cu consultarea Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare, a institutiilor de invatamant superior si a altor factori interesati.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, in conditiile stabilite in Carta universitara.
(6) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare in cadrul invatamantului universitar de scurta durata, in conditiile stabilite in Carta universitara.
ART. 61(1) In institutiile de invatamant superior pot fi inscrisi si studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 2-a
INVATAMANTUL UNIVERSITAR DE SCURTA DURATA
ART. 62 Invatamantul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu exceptia cazului prevazut la art. 64 alin. (2), si este organizat in colegii universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de lunga durata.
ART. 63(1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevazute pentru invatamantul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in invatamantul universitar de scurta durata de incheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a unei metodologii stabilite de senatele universitare. Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul specializarii dobandite.
(3) Absolventii care nu au promovat examenul mentionat la alin. (2) primesc, la  cerere, un certificat de studii universitare de scurta durata si o copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de absolvire in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar.
ART. 64(1) Colegiile universitare cu profil pedagogic asigura pregatirea de institutori pentru invatamantul prescolar si primar; acestia dobandesc specializarea si pentru predarea in invatamantul gimnazial, dupa caz, a unei discipline: limba straina, Muzica, Desen sau Educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic universitar este de 2 ani, pentru absolventii liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice universitare functioneaza serii paralele, cu planuri de invatamant diferite, in raport cu durata scolarizarii.
ART. 65(1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, in limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei  de invatamant superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de institutiile de invatamant universitar de lunga durata, conform Cartei universitare.
(2) Candidatii admisi vor sustine examene de diferenta stabilite de consiliile  facultatilor si vor fi inscrisi in anul de studiu corespunzator examenelor recunoscute si celor promovate.

Sectiunea a 3-a
INVATAMANTUL UNIVERSITAR DE LUNGA DURATA
ART. 66 Invatamantul universitar de lunga durata se desfasoara in universitati, institute si academii de studii, cu facultati si specializari autorizate sau acreditate.
ART. 67(1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamantul universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4-6 ani si se stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai incepand cu anul I.
(2) Studiile in invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen de  licenta sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenta si de  diploma se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, iar continutul acestora si criteriile specifice, de catre senatele universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de licenta sau de diploma  primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lunga durata si copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de licenta sau de diploma in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Institutiile de invatamant superior pot organiza cursuri speciale, in conditiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de invatamant superior, in vederea pregatirii pentru examenul de licenta, respectiv de diploma.
(5) Titulatura diplomei de licenta se stabileste de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in conformitate cu standardele internationale.
(6) Studiile in invatamantul universitar cu o durata mai mare de 4 ani se  incheie, dupa caz, cu examen de diploma.
(7) Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat in  specializarea urmata, in conformitate cu standardele internationale.
(8) Diplomele eliberate de institutiile de invatamant universitar de lunga durata pana in anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute in urma promovarii examenului de licenta, respectiv de diploma.
ART. 68(1) Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru pregatirea personalului didactic functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza de regulament, si au planuri de invatamant distincte, aprobate de senatul universitatii.
(3) Pregatirea studentilor, prevazuta la alin. (1) si (2), se realizeaza in regimul activitatilor didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate in planurile de invatamant ale facultatilor de profil.
(4) Absolventilor Departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se  elibereaza certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca au obtinut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau daca efectueaza pregatirea prevazuta la alin. (1) in primii 3 ani de la angajare.
ART. 69 Activitatile clinice din invatamantul medical superior de stat se organizeaza  in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii si Familiei si celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de  Ministerul Sanatatii si Familiei.

Sectiunea a 4-a
INVATAMANTUL POSTUNIVERSITAR
ART. 70(1) Invatamantul postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare.
(2) Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare si cursuri de perfectionare postuniversitare.
(3) Infiintarea structurilor de invatamant postuniversitar in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate in acest scop se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea senatelor universitare.
ART. 71(1) Admiterea in invatamantul postuniversitar, cu exceptia doctoratului, se  face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a criteriilor specifice aprobate de senatul institutiei de invatamant superior.
(2) Admiterea la doctorat, organizarea si desfasurarea acestuia se  reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Numarul locurilor pentru invatamantul postuniversitar se stabileste de:
a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pentru cele finantate de la bugetul de stat;
b) senatele universitare, pentru cele sustinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.
ART. 72 (1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre si se fac in domeniul de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.
(2) Studiile aprofundate se incheie cu o disertatie. Absolventii primesc diploma de studii aprofundate.
(3) Studentii inmatriculati la studii aprofundate de specialitate pe locurile  finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum si de burse, in conformitate cu prevederile legii.
(4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre si integreaza mai multe  domenii de specializare, avand rolul de a extinde competentele in aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare de lunga durata, indiferent de profil sau de specializare.
(5) Masteratul se organizeaza in cadrul institutelor de invatamant superior sau in scoli de studii postuniversitare, infiintate ca institutii independente. Studentii inmatriculati la masterat pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum si de burse, in conformitate cu prevederile legii.
(6) Masteratul se incheie cu sustinerea unei disertatii. Absolventii care au promovat disertatia primesc diploma de master.
ART. 73(1) Doctoratul este o forma superioara de invatamant si cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii cu diploma ai invatamantului universitar de lunga durata.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociati sau consultanti ori academicieni, avand titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(4) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in institutiile de invatamant superior aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
(5) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie de specialisti aprobata de senatul institutiei de invatamant superior organizatoare. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat si din trei referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu, profesori universitari, conferentiari universitari, academicieni, cercetatori stiintifici principali gradul I, din tara sau din strainatate, dintre care cel putin 2 nu functioneaza in institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referentii oficiali sunt platiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(6) Titlul stiintific de doctor se acorda de catre institutia organizatoare si se confirma de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educatiei nationale institutia organizatoare elibereaza diploma de doctor.
ART. 74(1) Scolile de studii academice postuniversitare, organizate ca institutii independente in tara sau in strainatate, ofera programe de pregatire cu durata de 2-4 semestre, la forma de invatamant de zi sau cu frecventa redusa, in vederea extinderii si perfectionarii pregatirii atestate prin diploma de studii universitare de lunga durata.
(2) Studiile se finalizeaza cu sustinerea unei disertatii. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
ART. 75(1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor de lunga durata. Durata studiilor, curriculumul si modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.
(2) Absolventilor li se elibereaza diploma de studii postuniversitare de  specializare.
ART. 76(1) Cursurile postuniversitare de perfectionare pot fi urmate de absolventii cu diploma ai invatamantului universitar de scurta sau de lunga durata. Durata cursurilor, programul de pregatire si modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din invatamantul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(3) Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectionare primesc certificat de  absolvire.
ART. 77 Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara prevazute la art. 74 institutiile de invatamant superior se pot asocia cu institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din strainatate. In acest caz structura studiilor, structurile organizatorice si modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.
ART. 78(1) Invatamantul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin concurs.
ART. 79 Invatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme specifice stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si a Ministerului Sanatatii.

Sectiunea a 5-a
CERCETAREA STIINTIFICA IN INVATAMANTUL SUPERIOR
ART. 80(1) In institutiile de invatamant superior se organizeaza activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin colaborare cu institutii de invatamant si de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele si unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate  cu personal didactic, de cercetare stiintifica si cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de  apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre si unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de desfasurare a cercetarii stiintifice in institutiile de invatamant superior se stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua Ministerului Educatiei Nationale pot functiona institute de cercetare cu personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din invatamantul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de informare si de documentare a bibliotecilor d